Ofrandă la Calvar

Pe umeri ai purtat păcatu-ntregii lumii
Că-n Tine era Dragostea cea mare!
N-ai scos nici un cuvânt când gloata de nebuni
Voiau cu toții să Te-arunce în genunchi
Și îți puneau o cruce grea-n spinare.

Încoronat cu spini, bătut, batjocorit,
Urcai pe Golgota, fără de vină…
Îngândurat și trist, căci toți Te-au părăsit,
Știai, c-așa e vrerea să fii răstignit,
Când Te rugai fierbinte în grădină.

Era ultima patimă ce-ai biruit,
Cu stropi de sânge udai Ghetsimanii…
Pe crucea ce-o purtai, Tu, fost-ai răstignit
Și ispășeai pedeapsa, că prea mult ne-ai iubit
Pe noi, bieți muritori care-ți eram dușmanii!

Prin învierea Ta ne-ai dat mărețul Har
De-a Te slăvi la ceas de sărbătoare.
Azi, îți aducem sufletul ofrandă la Calvar,
Că ai băut o cupă plină cu amar
Și Te-ai jertfit Isuse, să ne dai salvare!