Amurgul se scaldă în ape ce curg,Un dor nefiresc colindă cărarea,La margini de gând, tronează visarea Și șoapte pe buze alene se scurg… Dorința uitată pe colțuri de steaUmple ulciorul cu

Adună-n taină boabe de nisip,Tristeților să le zidești castele…Când noaptea te învăluie cu stele,Îmbracă-ți în lumină al tău chip. Apoi, adună verde timpuriu,Să se reverse foșnetul pe ramuri…Dă-i verii bucuriile

Pe umeri ai purtat păcatu-ntregii lumiiCă-n Tine era Dragostea cea mare!N-ai scos nici un cuvânt când gloata de nebuniVoiau cu toții să Te-arunce în genunchiȘi îți puneau o cruce grea-n

Îți amintești de ultima poveste,Pe care-ai pus pecetea de sfârșit?Un zbor s-a prăbușit fără de cresteȘi a rămas în hăul nesfârșit. Nu am știut ce ran-aveai deschisăCând ți-am pășit sfioasă