Amurgul se scaldă în ape ce curg,Un dor nefiresc colindă cărarea,La margini de gând, tronează visarea Și șoapte pe buze alene

Adună-n taină boabe de nisip,Tristeților să le zidești castele…Când noaptea te învăluie cu stele,Îmbracă-ți în lumină al tău chip. Apoi,

Pe umeri ai purtat păcatu-ntregii lumiiCă-n Tine era Dragostea cea mare!N-ai scos nici un cuvânt când gloata de nebuniVoiau cu

Îți amintești de ultima poveste,Pe care-ai pus pecetea de sfârșit?Un zbor s-a prăbușit fără de cresteȘi a rămas în hăul